Thursday, October 9, 2014

O cafea

Am plecat mai devreme ieri de la serviciu desi aveam destul de munca pentru ca seful meu tocmai a stabilit un nou contract pentru servicii salarizare.

Totusi, cred ca a meritat efortul pentru ca m-am intalnit cu una dintre cele mai vechi prietene ale mele pe care nu o mai vazusem de cel putin un an. Asa se intampla cand ajungi sa muncesti din ce in ce mai mult. Nu numai eu, ca nu vorbesc doar de mine, dar si ea munceste foarte mult si nu mai avem timp sa ne vedem. Mi-a parut foarte bine ca ne-am vazut, am depanat amintiri inca de pe vremea cand eram doar doua copilite si ne plimbam cu rolele. Ce frumos. Ce vremuri.

Acum, am primit de la ea si o veste minunata, ca urmeaza sa se casatoreasca. Sper din tot sufletul sa ii fie foarte bine pe drumul pe care l-a ales si sper sa aiba copii minunati alaturi de tipul ei. Un tip foarte misto, dealtfel, calm si echilibrat care o poate scoate din depresiile frecvente in care intra. Dar asta nu mai conteaza. Oricum ne-am dat seama ca nu am copilarit degeaba impreuna. Cand discutam despre nunta ei, dar si a mea, ne-am intrebat reciproc cum am vrea sa fie. Amandoua am raspuns in cor: ca un cocktail party.

Frumos!

Multa bafta, prietena draga.